PICTURĂ CA LUMEA
LA BANCA "ION ŢIRIAC" DIN TIMIŞOARA

autor: Matei Mircioane

Bara aurie


"Mâncătorii de lebede" sau "Ucigaşii apusurilor de soare" ar fi putut să se numească grupul artiştilor plastici care expun astăzi la Sediul "Băncii Ţiriac" de la Magazinul "Bega" din Timişoara, dacă artiştii ar fi fost reuniţi într-o grupare oficializată. Dar nu sunt. Pe cei 7 artişti din Bucureşti, Timişoara şi din Reşiţa i-a adus împreună întâmplarea, simpatia reciprocă faţă de maniera de abordare semiabstractă, ori semifigurativă - cum vreţi - a suprafeţelor plastice şi nervozitatea mărturisită în faţa frumosului bovin, reprezentat de lilieci înfloriţi, cabane cu brazi şi luminişuri cu mesteceni.
Nu e mult, nu e puţin. La un moment dat artiştii şi-au propus să facă o găurică în cer, dar au amânat pe altădată. Poate o vor face după ce îşi vor elabora un manifest, ori cel puţin un slogan de genul:
"Când vom lovi aici cu arta
Această stâncă are să se crape
Şi va ţâşni din ea potop de capre
Să fugă cine vrea să scape!
Ori cine vrea, să sară poarta."
Deocamdată artiştii, fără manifest, fără slogan, fără sediu, se întâlnesc prin tabere de creaţie şi pictează agasându-se reciproc, lăudându-se ori desfiinţându-se. Mai pictează şi prin ateliere şi expun. Acum - la "Banca Ţiriac" - cu mulţumiri şi aşa mai departe. E un loc bun în care aproape că se împlineşte dezideratul acela cu scosul artei în stradă, să se împiedice trecătorul de ea şi să spună: "Ce bine că există arta pe lume! Nu-mi mai este frică de chirie, de preţul petrolului şi de şefii mei! Toţi sunt înglobaţi de artă."

Să mai amintim că totuşi artiştii aceştia au un nume, ori două,...ori trei. Cum este Adriana Ilin Tomici, vicepreşedinte al Filialei Uniunii Artiştilor Plastici din Timişoara, plastician, ex-chimist de profesie, alchimist din convingere; adună potcoave de cai pentru a le transforma în aureole de sfinţi. Apoi este Nicolae Dumitru Vlădulescu, canadian stabilit în Bucureşti, originar din Prilipeţ - Caraş-Severin. Deşi nu este Moş Crăciun are barbă albă şi scrie poezie.

Petru Galiş - şi el vicepreşedinte la Uniunea din Timişoara, şi el artist plastic, şi el nemulţumit de terorism, de război, de calitatea culorilor şi a pensulelor. Zice că un artist are voie să picteze şi frumos.

Cristi Mircioane din Reşiţa; Nu zice nimic, el întreabă; oare n-ar fi mai bine aşa şi pe dincolo? Se defineşte ca pictor de întreţinere. Între timp scandalizează gospodinele pictându-le cu curu-n sus. Dar nu se vede prea clar. Încă-i bine.

Vera Adorian din Timişoara; Pictează aer şi seve şi lumini care iau forma unor... forme. În timpul liber nu pictează: desenează.

Vică Tilă Adorian, locuieşte foarte aproape de Vera. Desenează departe de ea. Seriile de semne trasate de el te fac să socoteşti pe degete şi să nu-ţi iasă rezultatul. Te mai uiţi, mai socoteşti, şi înţelegi că nu-i vorba de algebră.

Doru Vasiuţi este un sculptor reşiţean cu rădăcini în Maramureş; ciopleşte trunchiuri. Creştin-cugetător de felul său, consideră că în afară de bani şi de putere pe lume mai contează şi femeile.

Matei Mircioane din Reşiţa sunt eu. Nu pictez. Am tuburi vechi de ulei şi pensule întărite. Apoi am observat că lumea este colorată şi am mai văzut nişte suprafeţe dreptunghiulare albe. Am încercat să le fac "ca lumea"; nu mi-a ieşit niciodată.

Matei Mircioane

Bara aurie

 
INFOTIM S.A. Timişoara
INFOTIM S.A.
  Cutie de scrisori  
Uniunea Artiştilor Plastici din România - Filiala Timişoara
Uniunea Artistilor Plastici din Romania - Filiala Timisoara