Uniunea Artiştilor Plastici din România - Filiala Timişoara
Galeria de artă plastică Helios
Expoziţia de pictură şi sculptură
Călin Beloescu şi Ştefan Călărăşanu
09 aprilie - 29 aprilie 1999

În spaţiul expoziţional, pictura lui Călin Beloescu şi sculptura lui Ştefan Călărăşanu oferă receptării o juxtapunere care să permită nestingherit monologul fiecăruia dintre cele două genuri artistice practicate. Asocierea biografică sau afinitatea efectivă rămân numai date de subterană ale unei iniţiale motivaţii.
E necesar să fie amintite doar străzile lui Vermeer şi vedutele lui Canaletto, închisorile lui Piranesi şi catedralele lui C.D. Friedrich, porturile lui Lorrain, podurile lui Corot şi faţadele catedralelor lui Monet, casele din Vitré ale lui Grigorescu şi strada din Barbizon a lui Andreescu, Veneţia lui Petraşcu şi Veneţia lui Baba, pentru a observa că "vederile" au oferit picturii nu numai o varietate aparte a motivelor, ci şi dimensiuni de profunzime, majore ale comunicării artistice, de cele mai multe ori deschise către existenţial.

O metafizică a privirii propune şi Călin Beloescu, prin lucrările expuse, descoperită într-o permanentă asociere dintre aproape şi departe, dintre aproapele văzut şi departele vag, nedesluşit. Apropierea dezvăluie o formă clară, palpabilă, în timp ce în fundal distanţa produce o ceţoasă senzaţie vizuală. În prim plan, de fiecare dată, un detaliu arhitectonic particularizează imaginea cu un ceva ce a rămas dintr-o amintire. Se sugerează şi felul în care, în timp, afectivitatea a lucrat şi a transfigurat, a reţinut şi a estompat, a păstrat şi a uitat, a reliefat şi a şters, a detaliat şi a omis. Receptorul este invitat să parcurgă spaţii de natură nostalgică. Este consemnată amănunţit construcţia unui acum, concretă şi banală, un calcan de cărămidă, în timp ce în depărtare, pierdut, se profilează un rest de cetate, o înălţare frântă în timp. În alt loc, o altă casă, la fel de concret simţită, cu uşi şi ferestre, cu treaptă şi zidărie precis reţinută, însoţită aproape suprarealist de un platou cu fructe, trimite spre un fundal neclar, inform, nu se înţelege dacă vegetal sau celest. Un stâlp de poartă, şi el atacat de timp, ştirbit, cu tencuiala căzută, se vede copleşit de o vegetaţie incertă şi de căderea unei lumini neutre, impersonale, un detaliu de construcţie se alătură unei şterse succesiuni de bolţi, un gard, o casă se oferă asezată peste planuri de adâncime neprecizate, un picior de pod acoperă o întindere fluvială peste care trec vapoare. Vechea Dunăre la Cazane, de mult dispărută, încă mai aduce în perimetrul ochiului (interior) muntele şi vegetaţia, cerul şi norii, drumul şi stâncile, apa şi reflexele....
Stefan Calarasanu. Clopot (1998), 50x35x35 cm, bronz-piele-lemn
Ştefan Călărăşanu se menţine constant în cadrele problematicii sculpturale ce îl preocupă de o vreme încoace. Volumetrii verticale, acoperite cu semne, se supun docil unor reliefuri turnate sau încastrate, unor reliefuri ivite sau prinse. Plutesc pe suprafeţe semne care se închid în sine, semne care nu se comunică, semne care nu-şi semnifică decât prezenţa-forma şi strălucirea, relieful, lumina şi umbra. Aşezarea pe un fond, pe un volum primordial acoperit, permite detaşarea şi plutirea. Nici hieroglife, nici litere, nici cifre, par fragmente dintr-un text necunoscut al unei civilizaţii de nicăieri, par forme ale unei identităţi fără puncte de sosire. În aceste asamblaje, sculptorul valorifică superior un soi de artizanal în care combinaţiile de materiale, inserţiile decorative caută şi propun o altă faţă a respectivului gen artistic. Nu volumul, nu spaţiul, ci suprafaţa, epiderma primează. Artistul caută un alt limbaj specific, o altă expresie a sculpturii, vrea să facă altceva, combină, doreşte o altă actualitate, reconsideră în bună parte mijloace şi proceduri de mare rafinament active, de regulă, în perioadele manieriste ale artei. Efectul este, fără îndoială, plauzibil şi convingător.

text Ioan IOVAN, "Nostalgii şi rafinamente", în "Paralela 45", Supliment de cultură, literatură şi artă al ziarului "Renaşterea bănăţeană", nr.2800 din 27 aprilie 1999



  Copyright © 2006
INFOTIM S.A. Timişoara

INFOTIM S.A.
  Cutie de scrisori   Copyright © 2006
Uniunea Artiştilor Plastici din România - Filiala Timişoara

Uniunea Artistilor Plastici din Romania - Filiala Timisoara