Andrei Medinski
"Nacela ruptă"
(5)
Perechea |
Se schimbă lumea. Pe cine crezi că văd într-una din zile pe Euronews? Pe vecinul meu Niculai Mânzat. Era o emisiune despre ocrotirea animalelor. El era eroul negativ. Îşi bătea caii cu un răzlog din gard. Operatorul îi trage un gros-plan. Nu părea beat. Beat, îşi mai bătea uneori nevasta. Caii niciodată. Avea cei mai frumoşi cai. El şi popa Leonte. Acum aproape treizeci de ani am furat împreună lemne. De pe Valea Ierboasei. Pădurarul şi şeful de post "închideau ochii". Se întâmpla noaptea. Încărcam repede ştaiful cu bârne şi plecam în trombă cu iepele lui Neculai. Ca la curse. Dimineaţa ne găseam în curtea lui Axente. Cale de vreo şaizeci de kilometri. Acolo lăsam lemnul. Mai departe, Niculai se ocupa de iepele lui albe şi de băutură. Eu aveam o fată. Când să ne înapoiem, aşa, pe la prânz, veneam şi eu cu fata. Niculai o privea insistent. "Noa, fosta-i boreasă?" Fata roşea toată. Apoi se răstea la mine: "Şi tu, mă, fosta-i mire?" l-o retezam obraznic: "Da' ce te fute grija pe 'mneata? N-ai iepele?" Se supăra: "Noa, bine, uite-ţi banii! Întoarce-te cu trinu." Şi mă lăsa acolo. Dar nu-mi păsa. Aveam douăzeci de ani. O pătură uzată, impregnată de sudoarea înţepătoare de cal. Şi amfora unui trup de femeie. * Femeile pentru bărbaţi? Sunt ca acele de ceasornic! Ele indică orele bărbăţiei. Parcă îI aud pe Larion, pădurarul, strigând la joc: "Dragu-mi-i omul cărunt, bagă afund şi ţine mult!" lubea pătimaş femeile. Pătimise pentru ele. Umpluse satul cu copii din flori. Şi nu-l citise pe Freud. Avea atunci vârsta mea de acum. Dezbrac femeile ca să le pictez. Modele cu pomeţi asiatici şi piele mătăsoasă. Odalisce dolofane cu ochi ruşinoşi. Le privesc fără urmă de dorinţă. Trupul omenesc este o construcţie perfectă. Cel feminin, compus pe rotund, este aproape închis. Cel masculin, musculos, cu excrescenţele de rigoare, este, deseori, dizgraţios. Mă răzbun, punând modelele feminine în poziţii licenţioase. Degeaba. Acum dorinţa îmi vâră degetele în ochi. Mă pomenesc repetând: "femeile, pentru bărbat sunt ca acele de ceasornic..." Dar, cu adevărat, unei singure femei poţi să-i spui "femeia mea". Celei care ţi-a născut un copil. O minune a lumii. Celelalte sunt nişte magdalene. Care încearcă să şteargă cu părul lor, păcatele lumii. Andrei Medinski. "Nacela ruptă" |
|
Lăutari |
Expozitia de pictură şi lansarea de carte "Nacela ruptă", de Andrei Medinski
| Copyright © 2007 Uniunea Artiştilor Plastici din România - Filiala Timişoara  |
Copyright © 2007 Uniunea Artiştilor Plastici din România - Filiala Timişoara
|