Ioan Iovan

Uniunea Artiştilor Plastici din România
Filiala Timişoara
Ioan Iovan
critic de artă
Versiunea în limba română The English language version













Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Timişoara.

DATE BIOGRAFICE
• Născut la 24 ianuarie 1948, în comuna Boldur, judeţul Timiş, România.
• Liceul Teoretic "Coriolan Brediceanu" din Lugoj, 1968
• Facultatea de Arte Plastice a Universităţii din Timişoara, 1974
• Institutul "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti, specialitatea Muzeologie, 1983
• Doctorat în Istoria Artei la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, cu teza Structuri alegorice în pictura românească modernă şi contemporană, coordonator prof. univ. dr. Mircea Ţoca, 1994
• Profesor la Şcoala de Artă din Slatina, 1974-1983
• Director la Muzeul de istorie, etnografie şi artă din Lugoj, 1983-1990
• Profesor la Liceul teoretic "Coriolan Brediceanu" din Lugoj, 1990-1993
• Profesor la Liceul "Ion Mincu" din Timişoara, 1993-1995
• Lector, conferenţiar, profesor titular de Istoria artei la Universitatea "Tibiscus" din Timişoara, 1995-2003
• Inspector de specialitate la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, 1996-2000
• Profesor titular de Istoria artei la Facultatea de arte şi design a Universităţii de Vest din Timişoara, 2003-2017
• Coordonator de doctorat din 2005
• Director la Instituţia Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD), Facultatea de arte şi design a Universităţii de Vest din Timişoara, 2008-2014
• Preşedinte al Societăţii Culturale "Arcade" din Lugoj, din 1990
• Redactor şef la revista culturală "Arcade" din Lugoj, 1990-1995
• Redactor şef la revistele de artă "Arte vizuale. Jurnal" şi "Caiete de Artă şi Design" din Timişoara
• Preşedinte al Filialei U.A.P. din Slatina, 1975-1983
• Vicepreşedinte al Filialei U.A.P. din Timişoara, 2000-2004 şi 2010-prezent(2018)
• Premiul U.A.P. din România pentru critică de artă, 2006
• Diplomă de excelenţă a Primăriei Timişoara, 2017

CĂRŢI PUBLICATE
Stil şi expresivitate, Editura "Hestia", Timişoara, 1997
Grădinile interioare, Editura "Hestia", Timişoara, 2000
Jecza. Ieşirea din cub, Editura "Hestia", Timişoara, 2000
Romul Nuţiu, Cromatică şi semnificare, Editura "Augusta", Timişoara, 2002
Tradiţie şi postmodernitate (colectiv), Editura "ArtPress", Timişoara, 2003
Simion Lucaciu (album), Editura "Triade", Timişoara, 2003
Dicţionar al artiştilor contemporani din Banat, Editura "Brumar", Timişoara, 2003
Grafica Timişoreană, Editura "Cosmopolitan Art", Timişoara, 2003
Arta ca existenţă. Galeria Pro Arte din Lugoj, Editura "Brumar", Timişoara, 2004
Doina Pocioianu (album), Editura "Triade", Timişoara, 2006
Concordii cu artişti şi expoziţii, Editura "Brumar", Timişoara, 2006 - Premiul U.A.P. din România pentru critică de artă
Semantica artelor vizuale, vol. I, II, Editura "Anthropos", Timişoara, 2009
Semantica artelor vizuale, vol. I, II, Editura "Anthropos", Timişoara, 2010 - ediţia a II-a revăzută şi adăugită
Semantica artelor vizuale, vol. I, II, III, Editura "Anthropos", Timişoara, 2011
AradArt (colectiv), Editura "Mirador", Arad, 2001, 2007
Emil Florin Grama. Peregrin prin artă (album), Editura "Eurostampa", Timişoara, 2010
Nicolae Truţă. Pictura ca simţire şi reprezentare, Editura "Anthropos", Timişoara, 2011
Timp şi loc. Studii de artă universală şi comentarii de artă românească, Editura "Hestia", Timişoara, 2012
Periplu expoziţional, Editura "Waldpress", Timişoara, 2014
Nicolae Truţă (album), Editura "Alutus", Slatina, 2014
Evocări, Editura "Waldpress", Timişoara, 2016
Corneliu Baba (teme şi arhetipuri), Editura "Printpress", Timişoara, 2017
Ion Sulea Gorj (album), coautor, Editura " IDEA Design & Print", Cluj, 2015

STUDII ŞI ARTICOLE publicate în:
Arta, Orizont, România literară, Contemporanul, Amfiteatru, Forum, Forum studenţesc, Arcade, Paralela 45 - Renaşterea bănăţeană, Orient latin, Redeşteptarea, Banatul, Literatorul, Focus vest, Drapelul roşu, Forma, Arca, Aradul cultural, Atelier, Patrimonium Banaticum, Oltul, Flamura, Ramuri, Tomis, Arte vizuale - Jurnal, Caiete de arte şi design, Oraşul, Confluenţe etc.

REFERINŢE ÎN PUBLICAŢII
Lucian Alexiu, Ion Marin Almăjan, Adriana Babeţi, Paul Eugen Banciu, Adrian Bodnariu, Constantin Buiciuc, Călin Chincea, Niculae Crişan, Mircea Deac, Simion Dima, Alexandru Doroghi, Mihail Dragomirescu, Cristian Ghinea, Dan Grigorescu, Mircea Grozdea, Adrian Silvan Ionescu, Radu Ionescu, Mihai Ispir, Constantin Jichiţă, Ioan Jurca Rovina, Negoiţă Lăptoiu, Andrei Medinski, Doru Mielcescu, Mircea Mihăieş, Virgil Mocanu, Dorin Murariu, Ioan Nariţa, Cornel Nistorescu, Dorin Păcurar, Nicolae Pârvu, Mihai Pelin, Dan Cristian Popescu, Simona Popovici, Dan Praida, Sorin Precup, Constantin Prut, M. N. Rusu, Ioan Stanciu, Adriana Stoica, Simion Todorescu, Aurel Turcuş, Lăcrămioara Ursa, Gheorghe Vida ş.a.

TEXTE PUBLICATE despre:
Artă universală: Andrea del Sarto, William Blake, Marc Chagall, Gustave Courbet, Jacques-Louis David, Eugène Delacroix, Pieter Bruegel cel Bătrân, Giorgio Giorgione, René Magritte, Rafael Sanzio, Jan Vermeer, Paolo Veronese, Tiziano Vecellio, Diego Velázquez, Joan Miró, Bram van Velde, Pierre Tal-Coat, Antoni Tàpies, Pol Bury, Ellsworth Kelly, Pierre Alechinsky, Eduardo Chillida, Andy Warhol, Adi Holzer, Miguel Epes, Arany Sándor, Kira Weber, Michael Kiss, Reinhardt Schuster, Mircea Schlotter, Diet Sayler.
Artă românească: Constantin Brâncuşi, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Catul Bogdan, Julius Podlipny, Romul Ladea, Corneliu Baba, Aurel Ciupe, Ion Popescu-Negreni, Margareta Sterian, Eugen Gâscă, Horia Bernea, Ştefan Câlţia, Teodor Moraru, Ion Sălişteanu, Sabin Bălaşa, Ion Dumitriu, Nicolae Suciu, Ilie Boca, Ion Pacea, Viorel Mărgineanu, Sorin Dumitrescu, Constantin Daniel, Nicolae Popescu, Ioan Zaicu, Virgil Simonescu, Iulia Simu, Bujor Iancu, Victor Jurca, Tiberiu Hrelia, Elisabeta Popper, Ingo Glass, Silviu Oravitzan, Florica Oraviţan, Vladimir Streletz, Tudor Tudan, Constantin Răducan, Ladislau Poker, Nicolae Lazăr, Diodor Dure, Viorel Toma, Constantin Grangure, Stela Lie, Marius Bacriu Petrescu, Elicondiu Iovan, Păscuţa Iovan, Eugenia Olar, Flora Răducan, Paul Neagu, Florin Ciubotaru, Doru Covrig, Mariana Bota, Nistor Coita, Doina Simionescu, Sorin Ilfoveanu, Marin Gherasim, Aurel Vlad, Aurel Dan, Horea Flămând, Dana Acea (Constantin), Stelian Acea, Traian Abruda, Victor Acatrinei, Bogdan Achimescu, Ana Adam, Liliana Agache, Doina Almăşan Popa, Dacian Andoni, Daniel Apostol, Ion Avrămuţ, Crin Vlad Ardeleanu, Aurel Gheorghe Ardeleanu, Eugenia Rodica Banciu Regep, Ioana Banciu, Eugen Barzu, Ana Maria Baumeister, Virginia Baz Baroiu, Călin Beloescu, Ştefan Bertalan, Clara Biro, Ion Bobeică, Horia Bojin, Costin Brăteanu, Aurel Breilean, Marcel Breilean, Mircea Bochiş, Mariu Bacriu Petrescu, Nataliţa Boeţi Radu, Delia Brânduşescu, Carmen Bayer, Maria Bana Jichiţa, Maria Balea, Vitalie Butescu, Constantin Catargiu, Ştefan Călărăşanu, Ciprian Chirileanu, Ionel Cinghiţă, Lidia Ciolac, Iulian Vitalis Cojocaru, Petru Comisarschi, Delia Corban, Vlad Corban, Viorel Cosor, Roman Cotoşman, Camelia Crişan Matei, Viorel Coţoiu, Sandra Chira Suciu, Georgeta Cocian, Letiţia Caba, Lia Cott, Ioan Cott, Carol David, Iulia Dinescu, Eugenia Dumitraşcu, Xenia Eraclide Vreme, Hildegard Fackner Kremper, Suzana Fântânariu-Baia, Franz Ferch, Constantin Flondor, Ioan Florea, Carola Fritz, Vasile Dohotaru, Vasile Fuiorea, Aurel Dumitru, Victor Gaga, Petru Galiş, Emil Florin Grama, Andrei Gal, Adrian Gorghiu, Victor Gingiu, Consuela Grigorescu, Angela Horvath, Adriana Ilin Tomici, Remus Irimescu, Alexandru Jakabházi, Alfred Iancu, Petru Jecza, Ştefan Kelemen, Rudolf Kocsis, Paula Köffinger, Sofia Krzyzanowska, Eva Lihor Laza, Vasile Lihor Laza, Adalbert Luca, Adriana Lucaciu, Simion Lucaciu, Lucia Stoica Kolla, Alexandru Isbaşea, Doina Regiş Ionescu, Ioan Emil Kett-Groza, Eugen Gâscă, Carmen Matei, Claudia Mandici, Rafael Matiaş, Ecaterina Neagu, Adrian Mihail Marian, Octavian Maxim, Andrei Medinski, Georgeta Medinski, Linda Saskia Menzel, Ioan Mercea, Dana Mercea Miclăuş, Liliana Mercioiu Popa, Camil Mihăescu, Ion Mihăescu, Silvia Mihăescu, Doina Mihăescu, Doroteea Mircea, Virgil Miloia, Olivia Moga, Lucia Moise, Zoltán Molnár, Gloria Moser Vreme, Sorin Nicodim, Nora Novak, Romul Nuţiu, Adriana Oancea Şuteu, Dana Olariu, Ion Oprescu, Daniela Orăviţan, Tiberiu Orvos, Eugenia Olar, Cecilia Olar, Elisabeth Ochsenfeld, Ildiko Maroşan-Micota, Gheorghe Mureşan, Silviu Nopcea, Marieta Pamfil, Dumitru Pălălău, Dieter Penteliuc Cotoşman, Ioan Perciun, Gheorghe Petre, Slavenca Petre, Vasile Pintea, Doina Pocioianu, Gabriel Popa, Dumitru Popescu, Ina Popescu, Lia Popescu, Lucia Preda, Paul Popescu, George Păunescu, Mircea Popiţiu, Ciprian Radovan, Gheorghe Reisz, Friedrich Schreiber, Felicia Selejan, Valeriu Sepi, Remus Rotaru, Cristian Sida, Nicoleta Spătar, George Stoia, Ion Sulea Gorj, Bela Szakacs, Dumitru Şerban, Valentina Ştefănescu, Iosif Ştefan Tasi, Eduard Tereny, Elena Stoinescu Munteanu, Cristian Tarbă, Radu Tikanete, Vică Tilă-Adorian, Lucia Troncotă-Oz, Tudor Tudan, Doru Tulcan, Elena Minodora Tulcan, Marian Truţulescu, Nicolae Ungar, Luigi Ştefan Varga, Gheorghe Vâlceanu, Pavel Vereş, Leon Vreme, Sorin Vreme, Ovidiu Dan Vuia, Magda Zimán Vitályos, Simion Zamşa, Nicolae Truţă, Paul Tudor, Paula Tudor, Traian Zorzoliu, Simona Lupaşcu, Carmen Matei, Ioan Iovan, Marin Cocheci Căldăraru, Teodor Tudor, Constantin Petraschievici, Rodica Balaj, Cristina Bacicu, Ioan Burcea, Dumitru Rotaru, Rudolf Kuttesch.

TEXTE PUBLICATE despre:
Vasile Georgescu Paleolog, Constantin Miu-Lerca, Anişoara Odeanu, Ion Frunzetti, Deliu Petroiu, Damian Ureche, Vasile Tudor Creţu, Mircea Ţoca, Remus Taşcău, Diogene Bihori, Constantin Buiciuc, Andrei Pleşu, Negoiţă Lăptoiu, Cristian Robert Velcescu, Ileana Pintilie, Deliu Petroiu.

EVOCĂRI:
Simion Lucaciu, Magda Zimán, Vladimir Streletz, Diodor Dure, Victor Gaga, Ion Dumitriu, Corneliu Baba, Ion Popescu Negreni, Sabin Bălaşa, Ştefan Călărăşanu, Nicolae Truţă, Victor Jurca, Elisabeta Popper.

GRUPURI
"Prolog", "Axa", " Szöng Art", "Dor".

SALOANE OFICIALE
Slatina (1978, 1979, 1980, 1981, 1982), Craiova (1983), Lugoj (1986, 1987, 2008, 2010), Baia Mare (2005, 2006), Arad (2005, 2006, 2007, 2008), Timişoara (1993, 1995, 1996, 1997, 1999, 2001, 2003, 2004, 2010, 2011, 2016), Bienala de sculptură, Arad (2002), Bienala de grafică "Grafium", Timişoara (1995, 2004, 2017), Salonul profesorilor de arte, Lugoj (2009) şi Timişoara (2000, 2009).

EXPOZIŢII TEMATICE
Culorile toamnei (1978), Cinstire muncii (1980), Armonii de primăvară (1980), Studii de echivalare (1989), Moment estival (1998), În labirint (1999), ... şi pătratul (2000), Spaţii metaforice (2001), Stări ale peisajului (2004), Imago mundi (2007), Confirmări (2007), Astrele (2009), Apa (2011), Albina (2012), Identităţi timişorene (2013), Timişoara de ieri şi de azi (2014), Flori de mai (2013).

TABERE DE CREAŢIE
Corabia (1975, 1976), Caracal (1977), Slatina (1981, 1982), Lugoj (1986, 1987) , Dobreţu (2006), Mraconia-Dubova (2007, 2008, 2010, 2012), Herneacova (2013, 2014, 2015), Gârnic (2012), Pădureni (2013), Călacea (2015, 2016, 2017).

EXPOZIŢII
Personale: Timişoara (1973, 1974), Reşiţa (1974), Caracal (1975), Slatina (1976, 1981), Bucureşti (1979), Lugoj (1983, 1989).
Saloane oficiale: 15 (Lugoj, Slatina, Craiova, Timişoara)
De grup, tematice şi colective: 34 (Reşiţa, Iaşi, Cluj-Napoca, Slatina, Râmnicu Vâlcea, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Arad, Timişoara, Lugoj, Caransebeş, Târgu Jiu)

PREZENTĂRI DE EXPOZIŢII: 124

ORGANIZĂRI DE EXPOZIŢII: 62

TEXTE ÎN CATALOAGE: 75

SESIUNI, COLOCVII, SIMPOZIOANE: 29

LANSĂRI ŞI PREZENTĂRI DE CARTE: 12

CURSURI UNIVERSITARE:
Istoria artei universale, Istoria artei româneşti, Teoria simbolurilor, Estetica artelor vizuale, Istoria religiei şi culturii, Fenomenologia şi semantica artelor vizuale, Metodologii de analiză şi elaborare textuală, De la funcţionalitate la semnificaţie.

REFERINŢE SEMNIFICATIVE:


GHEORGHE VIDA, critic de artă

Ioan Iovan, sau despre temeritatea echivalenţelor

Plastician, poet, critic de artă - în toate aceste ipostaze, Ioan Iovan este un însingurat care îşi continuă drumul, tenace şi neabătut, surprinzându-ne mereu cu mobilitatea sa spirituală, angrenat în demersuri temerare, în defrişarea explorativă a unor zone de maxim interes, aşa-zise "de graniţă", aşa cum bine îl exprimă versurile din poezia sa (dacă o putem numi aşa), semnificativ intitulată Studiu de singurătate: "Lin până aerul purificat / Prin care se vedea spre infinit / Nu va mai fi de nimeni vătămat, / De nimeni străbătut nedumerit".
Acum, Ioan Iovan îşi exersează multiplele disponibilităţi creatoare, într-o încercare temerară: aceea de a-şi echivala propriile poeme într-un limbaj al imaginii (sau poate este invers; deschiderea spre enigmă este cu atât mai amplă, cu cât persistă această ambiguitate fertilă, provocatoare de mister; într-un al treilea caz posibil, ele au luat naştere într-un mod aproape simultan, iar pentru decodificarea lor, aceste cronologizări nu mai au, de fapt, o importanţă deosebită).
Designerul Ioan Iovan nu porneşte inocent, genuin în această întreprindere, el are în minte, bineînţeles, "corespondenţele" baudelairiane, sau "sunetul interior" al culorilor teoretizat de Kandinsky, precum şi exemplele celebre ale "poeziei vizuale", de la Apollinaire încoace. Nu le pune în paranteză, dar nici nu se lasă terorizat de ele, ci, dimpotrivă, este preocupat de transsubstanţierea cuvântului în imagine sau a imaginii în cuvânt. Acest proces metamorfic, dificil şi vrând-nevrând petrecându-se prin pierderi succesive, dar, în aceeaşi măsură, şi cu câştiguri substanţiale în cadrul fiecărui limbaj individualizat, avându-şi legităţile lui, greu dar nu imposibil de transgresat. Poemele lui, simple în aparenţă, sunt în majoritatea lor "studii" de stări, de crâmpeie, obsesii, aceleaşi titluri fiind purtate şi de imagini. Uneori, translaţia este perfectă: "Spre lucrurile care mă-nconjoară / De regulă bănuitor privesc / Şi susceptibil până-la renunţare, / Mai neîncrezător, mai nefiresc." (Autoportret), se conjugă cu chipul artistului structurat în secvenţe suprapuse, menite să ilustreze această melancolie funciară, de însingurat. Alteori, imaginea (Studiu de peisaj) este sensibil resemantizată de versuri precum: "Şi mă retrag în răsărit de soare / Căci mi-a fost scut, emblemă totodată, / Eu pus tot între o ivire certă / Şi-o dispariţie firesc curmată."
Imaginile sunt organizate de un ochi cinematografic ce compensează, în câmpul lor, suite de întâmplări, de senzaţii, conotate apoi discursiv în limbajul poematic: "Şi totuşi certitudinea pluteşte: Fântâna părăsită negândit / Stă dusă într-un peisaj din cer, Străluminând un orizont nemărginit." Se petrece aici, deci, un fenomen de un remarcabil izomorfism, unde două limbaje cu diferite caracteristici se unifică într-o serie de confluenţe plurivoce ca sens. Astfel, geometria severă a lucrării Studiu de aşteptare este echivalată de versurile: "Căci în final, / Dreptunghi lângă dreptunghi şezând / Şi noaptea lângă noapte va apare / O altă aşteptare peste gând." Ca şi cum concreteţea brutală a unor sintagme expresive din imagini şi-ar găsi eliberarea nuanţată în polisemia cuvintelor, sau poate simplitatea voită, directitatea unor versuri, nelipsite de muzicalitate, se regăsesc în plină vizualitate, ambiguizate, conferindu-li-se orizonturi mai vaste, cu valoare general abstractă. Putem urmări această osmoză în Studiu de compoziţie, de pildă: "Păream atenţi, tăcuţi şi absorbiţi / Căci trec frânturi din fostele iubiri, / Din fostele câmpii, din foste veri / Şi parcă ning pe genele subţiri", sună primele rânduri, în timp ce în prim-plan sesizăm chipuri oarecum nediferenţiate dintr-o masă omogenă, aflată în faţa unui zid cu vegetaţie, ce instaurează o senzaţie de nelinişte. Exemplele ar putea continua, expoziţia lui Ioan iovan este extrem de permeabilă unor asemenea experienţe, ce solicită stimulator empatia contemplatorilor.
Catalog "Studii de echivalare", mai 1989


Prof. univ. Dr. CONSTANTIN PRUT, critic de artă

Prins între operă şi gând...

Aşa îşi numeşte Ioan Iovan una dintre cele trei părţi ale culegerii sale de scrieri critice, şi anume aceea în care îşi adună studiile - lucrările mai ample dedicate unor artişti aparţinând unor generaţii şi unor diferite zone ale artei româneşti. Culegerea ne anunţă vocaţia de sinteză, situată la un nivel al intensităţii la care nu te-ai fi aşteptat, parcurgând doar cronicile şi cuvântările la vernisaje, dedicate, în general, unor prezenţe artistice legate de mediul cultural al Banatului.
În acest titlu, Prins între operă şi gând..., găsim o sugestie a tipului de demers critic al autorului, care a plecat de la experienţa concretă a efortului creator - un model de angajament pe care şi l-a asumat exemplar pictorul Tonitza - pentru a ajunge la observaţia atentă şi pasionată asupra unui mare număr de artişti contemporani şi a variatului spectacol al manifestărilor expoziţionale. Pe traiectul acesta al contemplării naşterii operei şi al meditaţiilor ce însoţesc actul de creaţie, se constituie spiritul critic, apropierea nesăţioasă şi neliniştită de fenomenul artistic. Cel care realizează şi ţine să înregistreze aceste "concordii cu artişti şi expoziţii" îşi dezvăluie, în această primă parte a antologiei sale, însuşiri de istoric de artă, şi asta nu numai datorită întinderii evidente a studiilor, ci mai ales distanţei teoretice care îi permite o mai cuprinzătoare înţelegere a fenomenelor artistice avute în vedere. Un exemplu îl oferă aplecarea asupra operei brâncuşiene în care distinge "parcursul de esenţializare a formelor", prin care, printr-un proces conceptual profund, se ajunge la "o formă scoasă din timp, dar la o formă actuală".
Studiile cuprinse în primul grupaj al antologiei sale se încheie cu câteva încercări de sinteză în arta bănăţeană contemporană, ceea ce deschide calea celorlalte componente ale cărţii, care ni-l arată pe autor angajat în cea mai vie actualitate, urmărind cu pasiune, cu frenezie, diversitatea extremă a manifestărilor artistice, surpriza permanentă a expoziţiilor care pot propune profilurile previzibile ale unor creatori sau cele mai neaşteptate experimente, surprinzătoare în fiecare moment.
Însemnările acestea, prilejuite de o expoziţie sau alta, fie că se referă la un eveniment pe care a avut prilejul, sau nu, să-l comenteze în discursul de la vernisaje - un domeniu al exerciţiului critic căruia îi consacră o parte a cărţii - sunt într-o ordine şi o listă de priorităţi pe care, în cea mai mare măsură, o dictează întâmplarea. Dacă valoarea şi caracterul lor exemplar coincid numai parţial construcţiei teoretice care îl animă pe comentator, consemnarea şi, de multe ori, interpetarea unor astfel de personalităţi şi manifestări au avantajul, în înţelegerea pe care ne-o poate oferi surpriza activităţii, de a oferi o spontană, directă şi, prin aceasta, o mărturie documentară de un farmec aparte.
Dorinţa de a capta cu un plus de precizie pulsul viu al actualităţii artistice se realizează şi mai evident în ultima parte a cărţii, care cuprinde cuvântările rostite la unele dintre vernisajele care s-au bucurat de prezenţa lui Ioan Iovan. Multele dintre meditaţiile formulate cu aceste prilejuri anunţă substanţa viitoarelor cronici plastice, risipite în diferite reviste de cultură, dar, oricum, ele au autoritatea reacţiilor "pe viu" în faţa unor propuneri artistice de certă noutate. De multe ori, sunt primele ecouri pe care le trezesc operele artiştilor, marchează începutul de drum al unor demersuri creatoare, ecouri aşteptate în egală măsură de artiştii expozanţi şi de comunitatea de iubitori de artă, aflată în faţa unor experimente care pot aduce certitudini sau pot lansa întrebări neliniştitoare privind evoluţia şi finalitatea limbajelor. Deşi este domeniul cel mai imprevizibil, cel mai puţin edificator al unei posibile sinteze, astfel de exerciţii critice oferă garanţia autenticităţii, pe calea constituirii viziunii stabile, profund comprehensibile asupra creaţiei artistice.
Autorul scrierilor critice, adunate în cartea de faţă, a debutat el însuşi ca artist, punctul său de vedere având, în acest fel, greutatea experienţei proprii, la care, cu timpul, s-au adăugat perspectivele aduse de exerciţiul de muzeograf, de profesor universitar, de autor de cărţi. Ioan Iovan se află într-un moment când se întrezăresc sintezele la care are dreptul să aspire. Aceste sinteze, suntem siguri, vor veni, dar calitatea acestor notaţii şi spontaneitatea însemnărilor sale ne fac să credem că autorul va fi prezent în continuare la fascinante şi imprevizibile "concordii cu artişti şi expoziţii".
Bucureşti, 2006


Prof. univ. Dr. NEGOIŢĂ LĂPTOIU, critic şi istoric de artă

Bucuria unei evocatoare rememorări

Cunoaşterea în durată oferă, neîndoielnic, şansa decantării şi reconstituirii fidele a faptelor de spirit prin care fiinţe dragi ne-au marcat substanţial existenţa. Printre ele te integrezi cu marcantă profunzime şi tu, Ioane, bunul meu coleg şi prieten, alături de care am petrecut clipe esenţiale, care nu pot fi nicicând date uitării. La fel de penetrante au fost evidenţele generoasei şi rodnicei tale implicări pe diverse ramificaţii ale spectrului cultural contemporan. Acum, când rotunjeşti o frumoasă vârstă, poţi contempla, cu justificată mulţumire, la fluxul continuu şi fertil al unor împliniri care conferă biografiei tale splendorile unei venerabile rememorări.
Descendent al unei armonioase şi distinse familii, ai posedat şansa de a te instrui şi modela într-un remarcabil climat şcolar şi intelectual, în Lugojul anilor '60-'80, veche şi strălucită vatră de afirmare românească. Posedând, dintr-un început, o viguroasă zestre nativă, te-ai lăsat cucerit de fulguraţiile ademenitoare ale unei cât mai consistente cunoaşteri, simţindu-te puternic marcat de argumentele fortifiante ale performanţei. Cum bine se ştie, ai frecventat constant cenacluri literare animate de semnificative personalităţi ale vremii, unde, cu ocazia unor atent triate recitaluri, ai probat cu temeinice resurse o reală vocaţie poetică. Impresiile şi încurajările sincere venite din partea unor consacrate condeie scriitoriceşti, precum Anişoara Odeanu sau Constantin Miu-Lerca, legitimau ancorarea şi confirmarea pe făgaş filologic. Ai şi dat curs unui asemenea iniţial impuls, la început de ani '70, când ai devenit student al Facultăţii timişorene de profil, câştigul cel mai elocvent venind pe filiera practicii de vară organizată de catedra de folclor unde - graţie unor dascăli de elită, îndeosebi a lui Vasile Tudor Creţu - ţi s-a imprimat, cu toată claritatea, amplitudinea artei populare ca fenomen cultural.
Dar chemarea cea mai accentuată, venită din profunzimile lăuntricului, avea să încline prompt balanţa opţiunilor formative de destin către o specializare în relaţie cu universul fascinant al artelor plastice. La doar 16 ani, adică în 1965, ţi-a fost consemnată prezenţa într-o manifestare expoziţională de anvergură locală, pentru ca, în studenţimea timişoreană din anii de început ai deceniului opt, să figurezi între promotorii de acţiuni publice, păstrându-te într-o stimulativă relaţie şi cu prestante energii spirituale, determinante pentru configuraţia climatului cotidian. Reflexul unei asemenea benefice companii ţi-a încurajat debutul şi apoi colaborarea cu pertinente cronici plastice, inserate în paginile a onorante publicaţii, mai asiduu la "Renaşterea bănăţeană". Această prolifică pendulare în dublă postură - de făuritor a incitante şi originale configuraţii picturale, alături de comentarii mereu inspirate în scris şi verbal pe teme de actualitate artistică - s-a prelungit sugestiv în marcantele popasuri de la Slatina (1974-1983) şi Lugoj (1983-1993). Îndeplinind onorante funcţii publice, ca dascăl şi director de instituţii cu solicitant program, te-ai manifestat cu maximă eficienţă şi o solidă vocaţie managerială, ornamentată cu frecvente evenimente culturale. M-a impresionat, în mod deosebit, abilitatea de a coaliza în prodigioase manifestări talentele locale, precum şi capacitatea de a stimula colaborarea unor personalităţi din varii domenii şi reşedinţe. Amintitul interval de rodnic apostolat cultural, culminând cu prestigiosul statut de redactor şef la memorabila publicaţie "Arcade", asigură biografiei tale mărturii demne de o nestinsă preţuire.
Efectele unor fecunde acumulări de cunoştinţe şi experienţe recomandau imperios proiecţia existenţială într-un mai efervescent climat. Cu statornice sentimente de bănăţean autentic, ai dat câştig de cauză unui tentant statut academic, statornicindu-te la Timişoara în 1993. S-a scurs deja aproape o jumătate de veac de când prelegerile tale universitare pe teme de artă românească şi universală - prin claritatea şi erudiţia lor - au limpezit gândirea şi au înnobilat sensibilitatea a generaţii de cursanţi, preocupaţi de perfectarea unui destin artistic. Starea de excepţie a fondului informativ a căpătat dimensiuni impresionante în contextul prerogativelor impuse de conţinutul cursului susţinut ani prelungiţi, în cadrul Şcolii doctorale de la Facultatea de Arte şi Design a Universităţii de Vest din Timişoara, mereu împrospătat din personale impulsuri, după cum o arată aşa de revelator şi fulminantul nivel ştiinţific al temelor care fac obiectul celor două dense volume reeditate: "Semantica artelor vizuale".
Concomitent cu statutul elevat al componentei profesorale ai ţinut să te manifeşti la cotele unei înalte exigenţe şi-n sfera comentariului critic, impunându-te indubitabil ca un referenţial exeget al fenomenului plastic contemporan. Cu prilejul a numeroase vernisaje, simpozioane, colocvii, tabere de creaţie, multe dintre ele desăvârşite în calitate de iniţiator, ai pledat convingător pentru prioritatea criteriului valoric în promovarea ofrandei creative. În tot ceea ce ai scris primează fina receptivitate faţă de sugestiile particularităţii de viziune şi stil la nivel de creator şi generaţie, facilitând perpetuarea în mediul bănăţean a valenţelor specifice postmodernităţii. Ipostaza de artist, confruntat în perioada iniţială a profesiei cu structurile şi motivaţiile complexe ale limbajului plastic, te-ai familiarizat cu aspectele cele mai gingaşe ale demersului finalizator de operă distinctă, ajutându-te să sesizezi cele mai subtile rezonanţe ale substratului formal şi fondului uman vehiculat. Apariţiile editoriale - care sporesc edificator la scurte intervale de timp - tezaurizează înţelepte reflecţii şi corecte evaluări de aport spiritual specific, instituindu-se în surse inestimabile pentru o cât mai reală apreciere din partea celor interesaţi de concretul contribuţiei artistice româneşti din ultima jumătate de veac.
Din această succintă dar sinceră fixare de profil Ioan Iovan, pe ecranul faptelor de spirit care încurajează gândul la o perpetuă rememorare, nu poate lipsi precizarea privind ţinuta specială a ta ca minunat interlocutor, sobru, doct, profund, adept al confesiunii pe criterii de avantajoasă reciprocitate. Prin respectul exemplar ce-l porţi unor exponenţi marcanţi din trecutul şi prezentul românesc, sedimentat în penetrante evocări editate în cărţi de referinţă, pondere având lugojenii, timişorenii şi realităţile culturale din sud-vestul ţării, ai plămădit fresca unor adevăruri definitorii pentru fizionomia unor frământate praguri istorice. Ce satisfacţie mai deplină la acest fortifiant moment aniversar, decât bucuria de a savura din mireasma proaspătă iradiată de vâltoarea unor viguroase insemne culturale pe care le-ai sădit cu superbă dăruire, nobleţe şi distincţie profesională pe răbojul vremii !
Cluj-Napoca, 5 iunie 2017















Galeria virtuală a membrilor Uniunii Artiştilor Plastici din România - Filiala Timişoara   artistul precedent    artistul urmator



  Copyright © 2018
Uniunea Artiştilor Plastici din România - Filiala Timişoara

Uniunea Artistilor Plastici din Romania - Filiala Timisoara
  Copyright © 2018
Timişoara Branch of the Fine Arts Union of Romania

Timişoara Branch of the Fine Arts Union of Romania